Geoagiu Băi
Este un sat ce aparține orașului Geoagiu din județul Hunedoara, Transilvania, România.
Din punct de vedere administrativ, stațiunea balneo-climaterică Geoagiu-Băi este componentă a orașului Geoagiu, fiind situată la 6 km. de orașul reședință
Generalități
Este o stațiune balneoclimaterică permanentă situată la 18 km nord de Orăștie și 46 km nord-est de Municipiul Deva, într-o zonă deluroasă, la o altitudine de 350 m, situată în depresiunea omonimă de la poalele de SE ale Munților Metaliferi, la confluența râului Geoagiu cu Mureșul. Satul Geoagiu Băi a fost atestat documentar în anul 1805.
În anul 1885 s-au înregistrat aproape 900 de vizitatori veniți la cură balneară.
Clima este continentală moderată, fără vânturi și geruri mari. Temperatura medie anuală 9,8 grade C.
Factorii naturali de cură constau în ape minerale alcaline, ușor sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, mezotermale și termale (29 – 32 grade C); nămol de turbă, feruginos, climat sedativ.
Indicații terapeutice: Afecțiuni ale aparatului locomotor (reumatism, nevralgii); afecțiuni ginecologice, boli de nuriție și metabolice; afecțiuni dermatologice hepatită, colicistită cronică.
Aerul ozonat și mereu împrospătat de brizele montane recomandă stațiunea și pentru tratamentul unor boli ale sistemului nervos, în stări de oboseală, surmenaj, anemii, nevroze.
Cascada Clocota
Este o cascadă situată în partea sud-estică a stațiunii Geoagiu-Băi, aproape de centrul orașului; accesul se poate face pe două căi – pe poteca ce coboară din drumul ce duce spre orașul Geoagiu sau prin stațiune, pe o străduță îngustă ce se desprinde de drumul dintre Hotelul Diana și centrul civic al stațiunii; se formează pe râul Clocota; deși nu are dimensiuni mari, impresionează prin cădere și amplasament.
Cascada Clocota este una dintre cele două cascade termale unice din România
Grota Haiducilor
Se află la doar 5-10 minute de Centrul de Informare Turistică din Geoagiu-Băi, care e la 2-3 minute de centru. Aici găseşti urme ale haiducilor.
Băile Romane
Acestea sunt la 5 minute de mers pe jos, de la Ştrandul Municipal. Vei fi plăcut surprins să vezi cât sunt de misterioase.
Complexul termal situat in statiunea Geoagiu Bai – antica Germisara, statiunea balneara cea mai importanta, mai bine organizata si, ca urmare, mai frecventata de romani de pe teritoriul actual a Hunedoarei – datat in secolele II – III este unic in lume prin prin modul de organizare si amenajare a bazinelor, precum si al inventarului mobil descoperit aici -opt placute votive din aur.
Despre importanta de atunci a bailor si a intensei lor vizitari ne vorbesc numeroasele urme arheologice pastrate peste veacuri: vechi edificii, bazine pentru bai, inscriptii si statui dedicate zeilor tamaduitori, unele descoperite chiar pe locul actualelor instalatii balneare. Dintre monumentele cioplite in piatra, aflate aici si pastrate in incinta bailor sau in muzeele din Deva si Orastie amintim grupul statuar reprezentand divinitatile tamaduitoare Aesculap si Hygeea, ale caror imagini ( insotite de sarpe in cazul nostru incolacit pe un baston), simbolizeaza pana azi stiinta farmaceutica si medicala.
Un alt monument, de asta data o inscriptie, e dedicata de P. Furius Saturninus, guvernator al Daciei pe la anul 161 e. n. Acest inalt functionar, oaspetele de seama al bailor, venind la izvoarele termale binefacatoare de la Germisara, pentru a-si cauta de sanatate, consemneaza acest fapt prin ridicarea monumentului zeilor protectori Aesculap si Hygeea, ca multumita pentru insanatosirea sa.
Calitatea si numarul mare al vizitatorilor din acea vreme la baile Germisara ar putea fi ilustrate si cu alte exemple, oferite de numeroase documente arheologice.
Istoric
Pe vremea romanilor, Băile Geoagiu erau cunoscute sub denumirea de „Thermae Germisara“ sau „Germisara cum thermis“. Băile termale romane (Germisara) se păstrează aproape în aceeași formă ca și în antichitate, fiind construite în actuala localitate Geoagiu Băi, într-un promontoriu circular cu diametrul de 90-95 m. Băile au funcționat în două faze (Germisara și ulterior Termele Dodonei). În anul 1935, la săparea bazinului mic din actualul ștrand cu ape termale, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe Esculap (Aesculap) și Egeea (Hygeea), care stau mărturie vieții intense din acele timpuri.
Aici este atestat și un templu dedicat Nymphaelor, dar și depuneri de altare, statui, monede și obiecte din metal prețios (șapte plăcuțe votive din aur).
După retragerea romanilor, până în Evul Mediu nu se regăsesc datele referitoare la Băile Geoagiu, fiind de presupus că au fost lăsate în părăsire. Primele mențiuni referitoare la epoca feudală provin de la Geovan Andrea Gromo, mercenar italian, comandant al gărzii principelui Ioan Sigismund Zápolya, care consemnează refacerea băilor la mijlocul sec. 16 de către regina Isabela, soția lui Ioan Sigismund Zápolya, regele Ungariei: “a înființat acolo niște băi plăcute, pe care regele le folosește adeseori”.
Pastorul german Conrad Iacob Hiltebrandt din Stetin vizitează băile între 1656-1658, consemnând în jurnalul său, printre altele “apa venea dintr-un deal pe o câmpie și era potrivit de caldă (…). Acolo unde cădea apa cu repeziciune, se afla o stânca îngustă de piatră, unde puteau ședea două persoane spate în spate iar jos era un spațiu mare, în formă de dreptunghi, în care se putea înota, cu apa până aproape de gât (…). Romanii se scăldau adeseori aici”.
sursa: wikipedia.org
Dacă iți plac vlog-urile noastre, nu uita să te abonezi la canalul nostru de youtube. Click aici apasa si clopotelul dupa abonare daca vrei sa afli cand postam un video.
Dacă ești pentru prima dată aici și vrei să ne cunoști, click aici
